Bolnavii cu tulburări mintale vor fi tratați altfel

Premieră // Până la sfârșitul anului curent, în toate raioanele din ţară vor fi deschise Centre Comunitare de Sănătate Mintală
Deși Centrele Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM) trebuiau să-și deschidă ușile la 1 septembrie curent, acest lucru se va întâmpla mai târziu. O problemă majoră este lipsa spațiilor, a cadrelor medicale specializate, dar și insuficiența de bani ce ar trebui să fie oferiți de stat centrelor de sănătate din raioanele republicii, responsabile de deschiderea CCSM. Cu toate acestea, experții afirmă că este important să se pornească odată carul, fiindcă aceste centre ar fi unicele servicii de sănătate mintală la nivel de comunitate în R. Moldova, care vor exclude spitalizarea și atitudinea discriminatorie a societății.
„Trebuiau deschise demult”
În prezent, în R. Moldova activează cinci CCSM: două în capitală și câte unul în Rezina, Ungheni și Bălți. Directorul CCSM Botanica din Chișinău, Arcadie Astrahan, a specificat că aceste centre trebuiau deschise demult, deoarece vor fi unicele servicii alternative de sănătate mintală, care vor oferi atât servicii consultative, cât și vor facilita procesul de socializare a persoanelor cu probleme de sănătate mintală, precum și integrarea/reintegrarea lor în mediul familial.
„Statul nostru nu are alternative în sănătate mintală, iar crearea acestor centre se cerea demult, deoarece toate serviciile de psihiatrie sunt concentrate în spital. Cât privește serviciile oferite de medicul psihiatru din raion, acestea sunt foarte reduse. În toată lumea serviciile de sănătate mintală sunt mult mai variate: e vorba de psihoterapie, ergoterapie, măsuri de incluziune socială etc., care uneori substituie tratamentul medicamentos. De exemplu, tratamentul pentru o depresie poate să înceapă cu terapie cognitiv-comportamentală și nu neapărat să iei antidepresive”, a declarat Astrahan.
Asistență psihiatrică, la domiciliu
Astfel, odată cu crearea CCSM, spitalele de psihiatrie și sistemul ambulator vor fi descentralizate, iar serviciile de sănătate mintală vor fi integrate în medicina primară. Statul își propune ca fiecare spital din raion să fie asigurat cu paturi psihiatrice, iar persoanele cu probleme de sănătate mintală din R. Moldova, pe lângă serviciile consultative în condiții de ambulator, vor beneficia de asistenţă specializată mobilă la domiciliu și de soluționare a crizelor care va fi acordată de CCSM.
„CCSM își propun să aibă nu doar psihiatri, dar și psihologi, asistenți sociali, juriști, logopezi, care vor vedea problema în ansamblu, având, astfel, rolul de facilitator, ajutând persoana la incluziunea socială și la rezultatele de sănătate. Persoana cu dizabilități trebuie privită ca un membru al comunității și inseparabil de aceasta, deoarece comunitatea este terapeutică și ea poate îngriji, tolera și avea îndemânarea și calitățile necesare”, specifică Astrahan.
În raioane, fără spații și specialiști
Dacă în capitală lucrurile se mișcă mai repede, în raioane situația este alta. Centrul de Sănătate din raionul Basarabeasca nu a demarat încă lucrările de dotare a spațiilor pentru activitatea centrului. „CCSM din Basarabeasca nu se află la nicio etapă. Nu avem spațiu, nici cadre medicale specializate și nu știm ce să facem. Banii care au fost transferați de către Centrul Național de Asigurări în Medicină (CNAM) sunt insuficienți. Ce putem face cu 40 de mii de lei, acești bani nu ne ajung să achităm salariul măcar pentru specialiști, nu să mai reparăm și să dotăm o încăpere. Unica soluție e că vom contracta un psihiatru, care va fi și psiholog, cât despre asistentul social, nu știm. Am înțeles că vor fi și instruiri, dar încă nu am fost anunțați. O să încercăm să legăm tei de curmei și poate la anul viitor vom avea mai multe finanțe și lucrurile vor evolua altfel”, a opinat șefa Centrului de Sănătate din Basarabeasca, Maria Beșleagă.
Același peisaj se perindă și în raionul Cahul. Spațiul nu a fost identificat, iar specialiștii – ia-i de unde nu-s. „Trebuie spațiu, specialiști, ca să avem un centru cu multe încăperi și să fie funcțional, însă nu-i avem. Pe moment, avem doar doi psihiatri pe tot raionul. Ne-am întâlnit cu consilierii raionali și administrația spitalului, ca să identificăm spațiul și sursele financiare, pentru că vrem să fie un centru dotat, deoarece raionul Cahul e unul mare. Finanțele oferite de CNAM nu sunt îndeajuns. Carul se va urni din loc, dar până își va lua viteză va trebui să mai treacă ceva timp”, a conchis șeful Centrului de Sănătate Cahul, Alexandru Hogioglo.
Orheiul, pe ultima sută de metri
Șeful Centrului de Sănătate Orhei, Iurie Lupacescu, dă asigurări că CCSM va fi deschis cu surle și tobe pe 1 octombrie curent. „Deja am contractat trei persoane: psihiatru, asistent social, psiholog. Ne străduim până la 1 octombrie să mărim echipa. Suntem pe ultima sută de metri ce ține de reparația spațiului. Deci, avem cu ce ne porni și la 1 octombrie centrul va fi deschis cu alai. Pe parcursul următorilor ani vom îmbunătăți condițiile, ca să fie un centru pe cinste”, a spus Lupacescu.
Ministerul Sănătății cunoaște problemele cu care se confruntă unele raioane, menționând că nu este ușor de organizat niște structuri noi. Totuși, în pofida acestor lacune, până la sfârșitul anului curent fiecare raion va dispune de aceste centre, spun oficialii.
23 de raioane, contractate de CNAM
„Avem câteva raioane unde nu sunt medici psihiatri sau sunt la vârsta pensionării, dar vor fi pregătiți suplimentar medici sau repartizați în aceste regiuni rezidenți. Am semnat un contract cu Agenția Elvețiană de Dezvoltare, care va veni cu suport pentru instruirea specialiștilor ce vor activa în CCSM. Scopul final al acestui proiect este de a avea persoane reintegrate în societate, chiar în câmpul muncii, de a micșora numărul de pacienți internați în spital, Astfel, se vor reduce și cheltuielile neargumentate ale spitalelor de psihiatrie, care consumă mai mulți bani decât aceste centre. Vor fi create și patru CCSM modele, iar în fiecare localitate va fi instituită funcția de asistent medical comunitar, care se va ocupa anume de persoanele cu probleme de sănătate mintală”, a declarat șefa Direcției asistență medicală primară, Tatiana Zatâc, menționând că deja au fost contractate, de către CNAM, 23 de centre comunitare de sănătate mintală raionale.
În R. Moldova sunt înregistraţi oficial 95 803 de bolnavi cu tulburări mintale şi de comportament, iar circa 59% din numărul total al persoanelor cu probleme de sănătate mintală sunt bărbaţi.

A fi sănătos mintal înseamnă o stare de bine

Interviul matinal cu psihologul Daniela Terzi-Barbăroşie de Ziua Mondială pentru Promovarea Sănătății Mintale.

• Tipărește
• Comentariu (2)
• Recomand

Participanţi la o sesiune practică yoga, Times Square, New York.

• 
  
• 

Multimedia

Audio

• Interviul matinal la Europa Liberă: cu Daniela Terzi-Barbăroşie
  
  • Ascultă
  • Playlist

Alexandru Canțîr and Liliana Barbăroșie

11.10.2012

Ieri a fost Ziua Mondială de Promovare a Sănătății Mintale. În Republica Moldova, ca şi în lumea întreagă,  au fost organizate unele acţiuni prilejuite de această zi şi menite să pună lumină pe necesitatea ameliorării sănătăţii mintale prin politici, practici şi cunoştinţe. Cum facem faţă, ca parte a acestei   societăţi, diferitelor crize emoţionale, tulburări mintale? Vom discuta în această dimineaţă cu doamna psiholog Daniela Terzi-Barbăroşie.

Europa Liberă: Aşadar,  dnă  Terzi-Barbăroşie, ieri a fost Ziua Mondială de Promovare a Sănătăţii Mintale. Aţi participat la unele acţiuni prilejuite de această zi… Pentru început, cum aţi defini sensul unei asemenea zile şi al suitei de acţiuni inerente evenimentului pentru Republica Moldova?

Daniela Terzi-Barbăroşie: Este într-adevăr important că sănătatea mintală a început să fie discutată şi altfel în Republica Moldova decât în raport cu spitalul „Codru” care a devenit o sperietoare între timp, ceea ce a denaturat oarecum esenţa grijii pentru sănătate mintală. Mă bucur că Republica Moldova devine din ce în ce mai activă în ce priveşte promovarea sănătăţii mintale, chiar dacă ca psiholog am anumite comentarii şi aici.

Dar dacă e să revin la ziua de ieri, apoi într-adevăr un grup de entuziaşti a început să pregătească evenimentul de ieri în legătură cu ziua de 10 septembrie, când a avut loc

Mă bucur că Republica Moldova devine din ce în ce mai activă în ce priveşte promovarea sănătăţii mintale...
 

lansarea unei campanii de prevenire a suicidului, în special printre adolescenţi. Şi ziua de ieri a fost de fapt o culminare a acestei campanii de o lună, iar acel grup de entuziaşti îşi propune să continue activitatea, să lanseze şi un site web, pe care să plaseze informaţii.

Este o activitate care arată încă o dată că atunci când există preocupare şi dorinţă de a îmbunătăţi o stare de fapt, care a pus în gardă acest grup de activişti, atunci se găsesc şi soluţii. Pentru că campania din septembrie şi zilele organizate atunci în legătură cu prevenirea suicidului printre copii a fost o campanie de succes, deşi nu a fost un proiect expres pentru această campanie.

Daniela Terzi-Barbăroşie

Şi atunci, şi acum au existat anumite colaborări cu anumite instituţii guvernamentale. Din nou, partea cea mai grea a fost pusă pe umerii societăţii civile, ceea ce nu mi se pare corect atunci când vorbim despre un subiect atât de complicat precum este sănătatea mintală şi care a fost de-a lungul anilor, aşa cum am mai zis, destul de neglijat în Republica Moldova. Pentru că noi avem şi moştenirea din perioada sovietică, când vă amintiţi că cei care erau incomozi erau calificaţi ca bolnavi mintal şi atunci această istorie urâtă a noastră, ca ţară, ca grup de populaţie, ne-a marcat într-un fel, de aici şi reticenţa populaţiei pentru acest domeniu.

Lumea nu prea înţelege despre ce este această zi, ce se întâmplă în această zi, de ce o parte dintre noi este atât de preocupată de această problemă şi aceasta rămâne, mă

Este important ca lumea să conştientizeze importanţa sănătăţii ca o valoare umană. Pentru că într-adevăr în ierarhia valorilor umane, sănătatea este pusă aproape pe primul loc...
 

rog, pentru mine un semn de provocare în continuare. Pentru că este important ca lumea să conştientizeze importanţa sănătăţii ca o valoare umană. Pentru că într-adevăr în ierarhia valorilor umane, sănătatea este pusă aproape pe primul loc, doar că atunci când vorbim despre sănătatea mintală, lumea preferă să tacă.

Europa Liberă: A fi sănătos mintal înseamnă doar a nu te afla în curtea psihiatriei sau trebuie să avem o înţelegere mai largă a acestei stări?

Daniela Terzi-Barbăroşie: Mulţumesc de această întrebare. Într-adevăr, a fi sănătos mintal nu înseamnă doar să nu ai o tulburare mintală, pusă de un specialist şi un diagnostic care să te deranjeze. Este o stare de bine, în primul rând, o stare de bine psihologic, în care fiecare individ îşi realizează propriul potenţial, poate face faţă cu

A fi sănătos mintal nu înseamnă doar să nu ai o tulburare mintală, pusă de un specialist şi un diagnostic care să te deranjeze. Este o stare de bine, în primul rând, o stare de bine psihologic, în care fiecare individ îşi realizează propriul potenţial...
 

succes stresului, îşi poate desfăşura munca într-un mod productiv, poate fi eficient, poate să contribuie la viaţa comunităţii în care trăieşte şi, într-adevăr, este mult mai mult decât doar absenţa unei tulburări mintale.

Anul acesta OMS a decis să marcheze Ziua mondială a sănătăţii prin subiectul depresiei, pentru că probabil cunoaşteţi depresia este introdusă în lista tulburărilor psihice. Cu toate acestea depresia este o entitate norsologică care se încadrează atât în normalitate, cât şi în anormalitate, diferenţa o face doar gravitatea, frecvenţa sau simptomele care uneori sunt mai greu de surmontat de către persoane în mod independent, şi acest interes pentru depresie pe noi într-un fel ne-a şi provocat să menţinem această legătură între Ziua prevenţiei suicidului şi Ziua sănătăţii mintale, pentru că depresia este una din cauzele majore din care lumea decide să se sinucidă.

Europa Liberă: De câtă sensibilitate putem vorbi, în societatea moldovenească faţă  de cei care suntem conştienţi că au nevoie de asistenţă şi îngrijiri pentru a face faţă unor perioade dificile din viaţa lor? Ce cuvânt vă vine în gând, dumneavoastră ca specialist, pentru a exprima cât mai exact atitudinea cvasigenerală a indivizilor din societatea noastră faţă de persoanele cu tulburări psihice?

Daniela Terzi-Barbăroşie: Lumea este reticentă în continuare pentru sănătatea mintală, dar dincolo de asta, ceea ce s-a întâmplat în septembrie, atunci când Liuba Ceban a iniţiat campania de prevenire a suicidului printre copii, a arătat de fapt o mare disponibilitate emoţională a acestei categorii de vârstă, deci lumea are nevoie, doar că adresabilitatea la persoane competente, cum ar fi psihiatri, psihologi, asistenţi sociali sau consilieri-psihologi este destul de mică. O dată, pentru că nici oferta serviciilor nu este atât de bună şi atât de vastă şi nu există nici o cultură în a merge la psiholog sau a te adresa la un asistent social atunci când simţi că ai o problemă şi nu te descurci de unul singur. Şi doi – aceste mituri care există în jurul sănătăţii mintale, această neplăcere de a discuta subiecte intime, pe motiv că familia este singurul sistem în care ai putea să-ţi găseşti alinarea şi nu este aşa, pentru că de multe ori familia este şi ea blocată în această suferinţă a individului şi nu găseşte nici ea soluţiile.

Europa Liberă: Există vreun mecanism social prin care autorităţile medicale, de exemplu, sau altcineva să poată readuce aceşti oameni în viaţa normală, ca să ne exprimăm aşa? Pentru că cunosc mai multe personalităţi, unele dintre ele chiar foarte talentate,  care  suferă în singurătate şi tăcere şi se simt oarecum marginalizaţi, excluşi, stigmatizaţi chiar…

Daniela Terzi-Barbăroşie: În raport cu orice tulburare psihică sau chiar o afecţiune mai lejeră, într-adevăr stigmatul social este cel care ne face să ne îndepărtăm de

Stigmatul social este cel care ne face să ne îndepărtăm de societate, iar acest lucru nu este de fel o soluţie, ci dimpotrivă este un factor agravant...
 

societate, iar acest lucru, izolarea de fapt, nu este de fel o soluţie, ci dimpotrivă este un factor agravant. Bineînţeles că statul face eforturi în acest sens.

Mă întrebaţi dacă există în general o formă de reperare a acestor potenţiali clienţi sau pacienţi ai serviciilor de asistenţă în sănătate mintală… Conform politicii naţionale de sănătate, vectorul dezvoltării serviciilor de sănătate mintală se orientează către psihiatria comunitară. Acest lucru s-a făcut pentru ca să se asigure o accesibilitate mai mare la servicii în comunităţi şi există o reţea de centre comunitare de sănătate mintală care au echipe mixte, multidisciplinare şi care, aşa spune frumos strategia şi aşa spune şi echipa, are scopul să repereze aceste persoane din comunităţi şi, respectiv, să le acorde asistenţă.

Problema este că aceste centre comunitare sunt încă foarte puţine, sunt numai 4, echipele sunt şi ele cu puţini specialişti, vă daţi seamă că o echipă nu reuşeşte să meargă în toate localităţile, şi doi – această echipă şi misiunea centrelor comunitare de sănătate mintală se axează preponderent pe tulburări psihice. Pe când atunci când vorbim despre tulburări lejere, depresia, singurătatea, tulburări de comportament în

Problema este că aceste centre comunitare sunt încă foarte puţine, sunt numai 4, echipele sunt şi ele cu puţini specialişti...
 

sensul huliganismului sau izolării sociale, abuzului de alcool, droguri, atunci nimeni nu se prea ocupă de aceştia, şi nu sistemul de referire naţional.

Pentru mine ar însemna că eu, ca un psiholog şcolar sau ca medic de familie, atunci când observ ceva care mă pune pe gânduri la clientul meu, la pacientul meu sau la persoana cu care intru în contact, să am unde referi această persoană, să ştiu la cine pot telefona şi atenţiona că persoana X trece printr-o perioadă mai grea şi atunci să existe o conjugare a eforturilor tuturor persoanelor importante, care să poată face ceva pentru reabilitarea lui, ulterior pentru reinserţia lui socio-profesională şi familială, pentru că atunci când există o tulburare a sănătăţii mintale, toate aceste domenii au de suferit.

Europa Liberă: Aş exagera dacă aş spune că oricine suferă provizoriu sau cronic de abateri de la ceea ce s-ar considera o stare a sănătăţii mintale normale este, de cele mai multe ori  lăsat de capul lui?

Daniela Terzi-Barbăroşie: Eu sunt solidară aici cu dumneavoastră pentru că eu cred că într-adevăr de-a lungul vieţii fiecăruia dintre noi trecem prin anumite momente în care un specialist mai exigent sigur ne-ar pune un diagnostic.

Problema sănătăţii mintale este foarte intens discutată pentru că nu există un test de sânge, sau o radiografie pe care o putem face pentru ca să ni se pună acest diagnostic, sau oricare ar fi el ce ţine de sănătatea mintală. Şi pe de altă parte, cei care au un diagnostic deja pus, niciodată nu o să mai poată să se spele de acest diagnostic, pentru că aşa este sistemul nostru – te închide practic într-un spital psihiatric şi nu te mai poţi reabilita din punct de vedere social, dar şi personal, tu ca individ. După aia nu-ţi mai găseşti resursele ca să te reabilitezi şi vă amintiţi probabil investigaţiile jurnalistice

Nu o să găsiţi persoane cu retard uşor închise în instituţii specializate nicăieri în ţările civilizate. Şi în plus, problema sănătăţii mintale, tratată adecvat, are şi anumite beneficii în plan economic...
 

făcute de CIJ în spitalele psihiatrice. Personal am fost oripilată de tratamentul inuman de care „beneficiază” aceste persoane, multe dintre ele fiind acolo închise doar pentru că au fost incomode la un moment dat cuiva, sau pentru că au doar un retard uşor.

Nu o să găsiţi persoane cu retard uşor închise în instituţii specializate nicăieri în ţările civilizate. Şi în plus, problema sănătăţii mintale, tratată adecvat, are şi anumite beneficii în plan economic. Un lucru despre care nu se vorbeşte la noi. Se estimează la nivel mondial că cheltuielile pentru sănătatea mintală ar fi un 3-4 % din PIB al unei ţări, atunci când persoanele însă ar fi reperate într-un mod corect şi cu ele s-ar lucra într-o modalitate profesionistă, atunci cheltuielile ar atinge doar 1%. Deci, este un subiect important la nivelul politicilor publice şi ar trebui probabil cei care sunt responsabili de politicile publice să poată face ceva în sensul acesta.

Eu, ca psiholog, şi colegii mei din breaslă, nu ne dorim decât o colaborare cu psihiatrii, pentru că şi aici, ca şi în alt domeniu, atunci când specialiştii colaborează, este mult mai uşor. Sunt tulburări psihice, care pot fi rezolvate şi depăşite uşor doar cu ajutorul psihologului, fie că vorbim de psihoterapie, fie că vorbim de consiliere. Şi alte tulburări pentru care este nevoie de medicaţie şi atunci, bineînţeles, trebuie să existe colaborare în vederea succesului şi eficientizării vieţii acestei persoane.

Taguri Ziua Mondială de Promovare a Sănătății Mintale,Daniela Terzi-Barbăroşie

Psihiatrii din patru raioane au început instruirea privind serviciile de sănătate mintală comunitară în Republica Moldova

Limba Română

Astăzi a fost inițiat programul de instruire a specialiștilor din serviciile de sănătate mintală comunitară din raioanele Orhei, Soroca, Cimișlia și Cahul de către experți în sănătate mintală comunitară din Olanda, Elveția și România. Trainingurile au loc în cadrul Proiectului „Reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova“, implementat de Instituția Privată TRIMBOS Moldova, NIVEL Institute, Liga Română de Sănătate Mintală și Ministerul Sănătății și finanțat de Agenția Elvețiană de Dezvoltare și Cooperare.

În cursul acestei zile a fost deschis programul de instruire a mai multor specialiști în psihiatrie din țară, în vederea implementării serviciilor de sănătate mintală în comunitate. La eveniment au fost prezenți Secretarul de Stat Nicolae Jelamschi, Președintele Comisiei de Specialitate în Sănătate Mintală a Ministerului Sănătății, Mihai Hotineanu, Șefa Direcției asistență medicală primară din cadrul Ministerului Sănătății, Tatiana Zatîc și Managerul Proiectului „Reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova“, Ionela Petrea.

Reforma serviciilor de sănătate mintală se bazează pe implementarea conceptului de Tratament Flexibil Asertiv Comunitar (FACT – Flexible Assertive Community Treatment), utilizat cu succes în Marea Britanie, Olanda și SUA, în vederea oferirii serviciilor de sănătate mintală cu sprijinul unei echipe multidisciplinare. Astfel, echipele FACT care vor opera în țară vor fi compuse dintr-un psihiatru, asistente medicale și sociale, un psiholog, un consultant de la egal la egal, un agent de plasare în câmpul muncii și un specialist în adicții.

Nicolae Jelamschi, Secretar de Stat:„Proiectul de îmbunătățire a serviciului de sănătate mintală este un deziderat în implementarea reformelor, care ne va ajuta să elaborăm acel cadru legal, să facem acele transformări și să implementăm acele măsuri care vor eficientiza domeniul sănătății mintale comunitare din Moldova. În acest context, pe lângă măsurile întreprinse, la minister a fost aprobat programul de implementare a proiectului în patru raioane pilot. Aceste raioane întrunesc toate condițiile necesare pentru dezvoltarea acestui nou tip de serviciu în comunitate, care vine în întâmpinarea nevoilor pacienților cu probleme de sănătate mintală“.

Mihai Hotineanu, Președintele Comisiei de Psihiatrie a Ministerului Sănătății:„Din ordinul Ministrului Sănătății, în țară au fost deschise 27 de centre comunitare de sănătate mintală și secții de psihiatrie cu câte 7-8 paturi. În decursul anului 2014 au fost tratați în centrele de sănătate mintală în jur de 4.000 de pacienți. Punem acum un accent important pe serviciul ambulatoriu și pe trecerea la cele trei nivele de reglementare a psihiatriei comunitare, care constau în conlucrarea cu medicina primară, deschiderea de centre comunitare de sănătate mintală și asistența spitalicească în cadrul medicinei generale“.

Ionela Petrea, Managerul Proiectului „Reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova“: „Astăzi am dat startul unui nou mod de lucru prin care vom optimiza cadrul legislativ, mecanismele de finanțare și activitatea specialiștilor la nivel comunitar, în cele patru raioane selectate:Orhei, Soroca, Cimișlia și Cahul“.

Ghenadie Vieru, medic coordonator al Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Soroca:  „Situația sănătății mintale în Soroca e deplorabilă. Sperăm că, cu ajutorul acestui proiect și a cursurilor de pregătire organizate de experții Trimbos din Olanda, să putem avea rezultate mai bune, în acord cu normele europene“. 

Alexandru Hagioglo, directorul Centrului Medicilor de Familie din Cahul:„Avem trei psihiatri la aproximativ 2.100 de pacienți cu probleme de sănătate mintală din raionul Cahul. Prin implementarea metodologiei FACT, cu ajutorul Administrației Publice Locale, munca noastră va fi mult eficientizată. Dacă până acum psihiatrii noștri puteau supraveghea circa 10% dintre pacienții cu boli mintale, echipele FACT vor putea lărgi foarte mult numărul de pacienți luați sub supraveghere“. 

Proiectul „Reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova“ este implementat de un consorțium internațional, liderul căruia este Institutul de Sănătate Mintală și Adicții TRIMBOS din Olanda, Institutul NIVEL, Liga Română pentru Sănătate Mintală și Luzern Psychiatrie, cu sprijinul financiar al Agenției Elvețiene de Dezvoltare și Cooperare. Proiectul este implementat pe o durată de 4 ani, până în 2018, beneficiind de un buget de 5,78 milioane de franci elvețieni.

Interviu cu Mihai Moldovanu: „Ministerul Sănătății trebuie să dea tonul reformelor”

Europa Liberă: Domnule Moldovanu, pentru că mai sunteți și politician, vreau să vă întreb ce părere aveți despre acest scandal cu microbuzele?” Mihai Moldovanu: „Oricum schimbări trebuiau să fie pentru că oamenii se plângeau practic permanent pe accesibilitatea la transportul public. Decizia pe care a luat-o primarul general este una bună și va veni ca să îmbunătățească accesul la transportul public din municipiul Chișinău.” Europa Liberă: Unii spun că e un început de campanie electorală. Le dați dreptate? Mihai Moldovanu: „Nu e adevărat. Primarul general, din câte știu, nu face campanie electorală, el, dimpotrivă, are grijă de cetățenii municipiului Chișinău.” Europa Liberă: Domnule Moldovanu, ați deținut funcția de vicepremier pe timpul cât a guvernat Alianța pentru Integrare Europeană, doi ani v-ați aflat în acest fotoliu și după ce a picat AIE-2, ați revenit la șefia Direcției Sănătate de la primărie. De unde se vede mai bine mersul reformei: de acolo sau de aici? Mihai Moldovanu: „Depinde ce vrei să faci când te afli într-o funcție publică. Se vede bine și de acolo, se vede bine și de aici. De acolo trebuia să dirijez activitatea mai multor ministere și atunci când apăreau probleme sigur că mă implicam, iar aici la municipiu, la Direcția Sănătate, trebuie eu singur să fac aceste reforme.” Europa Liberă: Și dacă ar fi să dați o notă acestei reforme? Mihai Moldovanu: „Depinde. Atunci când eram la guvern, dacă vorbesc de domeniul sănătății, nu prea am văzut mari reforme. De când sunt aici, vorbesc despre activitatea mea la Direcția Sănătate, am început aceste reforme, dar cunoașteți dumneavoastră care este mecanismul de aprobare a strategiilor în municipiul Chișinău, este Consiliul Municipal. Și aici trebuie să discuți foarte mult, să îi convingi pe toți, sunt diferite fracțiuni în Consiliul Municipal, noi vom duce până la sfârșit ceea ce ne-am propus.” Europa Liberă: Sondajele de opinie arată nemulțumirea majorității pacienților în privința calității serviciilor medicale. De ce de atâția ani tot vorbim despre calitatea proastă a acestor servicii? Mihai Moldovanu: „Aveți dreptate, există această problemă care ține de calitatea serviciilor medicale. În primul rând, trebuie să încep de la aceea că practic în sistemul de sănătate nu prea s-au făcut mari investiții decât în unele instituții. Sigur că simplul cetățean, pacientul, atunci când vine la medic vrea să fie ascultat, vrea să fie investigat, vrea să îi fie prescris un tratament adecvat și ca rezultat să i se îmbunătățească starea de sănătate. Acest lucru nu se prea întâmplă pentru că nu prea avem dotate instituții medicale așa cum ne dorim cu toții, la standarde europene, nu prea avem condiții bune pentru pacient și nu în ultimul rând nu avem condiții bune pentru medici. Eu aș putea să vă vorbesc la capitolul acesta ce ține de municipiul Chișinău. În anul curent Consiliul Municipal a alocat un buget de două ori mai mare față de 2013. Dacă în 2013 bugetul pe Direcția Sănătate era de 36 de milioane de lei, în anul acesta e de 60 de milioane de lei. Dacă fac referire la anul trecut, avem bani mulți la capitolul modernizare, aici mă refer la investiții în reparații și dotare cu utilaj medical. Cu toate acestea, eforturile sunt, sunt eforturi mari, însă calitatea rămâne a fi încă joasă.” Europa Liberă: Și scuza dumneavoastră care e? Mihai Moldovanu: „Scuza mea este că ne trebuie mulți mai mulți bani, ca să motivăm lucrătorii medicali. Declarații politice au fost multe, anul trecut se promiteau 10 mii de lei salariu pentru lucrătorii medicali, vedeți că nu s-a întâmplat așa ceva, abia anul acesta majorăm salariul, iată acum, de la 1 iulie, cu 21%, ceea ce este nesemnificativ. Medicii practic nu vor simți această majorare. O altă problemă pe care o avem acum, din 1 iulie, odată cu majorarea salariilor, ține de insuficiența finanțelor în unele instituții medicale. Deci, există documente care ne obligă să majorăm salariul, însă instituțiile nu au bani. Și iată de aici începe: salariul prost al lucrătorilor medicali, condițiile proaste în instituțiile medicale, condițiile proaste pentru angajații din sistem – aceștia și sunt factorii care duc la calitatea proastă a serviciilor medicale.” Europa Liberă: Aruncați piatra în grădina guvernului, tocmai de acolo de unde ați revenit. Mihai Moldovanu: „Eu am recunoscut și la început, când am spus că într-adevăr de acolo se vede mai bine pentru că de acolo se dirijează cu finanțele în sistemul de sănătate și nu numai. Sigur că este o problemă ce ține de finanțarea instituțiilor medicale.” Europa Liberă: Domnule Moldovanu, de ce mai sunt multe spitale inclusiv în municipiul Chișinău ineficiente? Mihai Moldovanu: „Iată, vă spuneam de acea reformă pe care noi am început să o promovăm în municipiul Chișinău, este vorba de Strategia de reformare și dezvoltare a sistemului municipal unde se preconiza să facem câteva optimizări, spre exemplu, Spitalul Clinic Municipal nr. 4 și Maternitatea Municipală nr. 2 trebuiau să fuzioneze cu un spital mare, Spitalul Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”. A fost luată și decizia Consiliului Municipal, dar s-a început de la guvern că va fi atacată în instanță, nu este legală, că nu știu ce. Și iată aceste blocaje până în prezent există și noi nu putem să mergem înainte. Dar intențiile sunt pentru a schimba lucrurile. Aveți perfectă dreptate, când spuneți că unele spitale nu sunt eficiente. Aceasta vrem să facem, ca să schimbăm mecanismul de finanțare, să schimbăm calitatea serviciilor, dar aceasta trebuie să aibă loc numai prin efectuarea unor optimizări în sistem.” Europa Liberă: Ar exista anumite neînțelegeri între dumneavoastră și ministrul Sănătății? Mihai Moldovanu: „Sigur că da. Nu pot să nimeresc la ministrul Sănătății de un an de zile. M-am și înscris la el la audiență, l-am și sunat la telefon, nu îmi răspunde. Doar de câteva ori ne-am întâlnit public, ne-am salutat, dar nu am putut să discutăm pe dimensiunea reformelor.” Europa Liberă: E o rivalitate politică? Mihai Moldovanu: „Nu știu, cred că e un moft al ministrului Usatîi.” Europa Liberă: Și pierde domeniul sănătății, dacă există aceste neînțelegeri. Mihai Moldovanu: „Sigur că da. Vreau să vă spun că în prezent, ca niciodată, sistemul de sănătate este neconsolidat. Eu cred că nu a mai fost o asemenea situație în sistemul de sănătate, de la 1990 încoace. Și aceasta este vina ministrului Sănătății, care pe alocuri dă dovadă de necompetență.” Europa Liberă: Iar ministrul Sănătății ar putea spune că e vina lui Mihai Moldovanu. Mihai Moldovanu: „Dacă ar fi Mihai Moldovanu acolo unde e ministrul Sănătății, atunci am vedea cum ar sta lucrurile. Să mă înțelegeți corect, nu vreau să fac ceva ca să nu susțin politicile pe care le promovează Ministerul Sănătăţii. Dimpotrivă, Ministerul Sănătăţii trebuie să fie acel care să dea tonul reformelor. Iar noi, acei care stăm mai jos, municipiul Chişinău, municipiul Bălţi, raioanele, să ajutăm la aceste reforme. Vedeţi, când de jos în sus vin aceste propuneri de reformare a sistemului, iar ministerul încurcă, nu înţeleg atunci care este rolul Ministerului Sănătăţii, de fapt.” Europa Liberă: Şi cum aţi putea găsi limbaj comun? În ce condiţii? Mihai Moldovanu: „Să discutăm şi dumnealui să înţeleagă că aceste reforme trebuie făcute. Posibil că există o problemă la dumnealui că a încercat atunci să facă acele reforme, doi ani în urmă, la spitalele republicane, nu i-a mers, posibil că şi acesta este un motiv.” Europa Liberă: Unii spun că se duce lupta pentru votanţi, pentru că ar exista peste 3 000 de lucrători medicali şi fiecare vot contează. Mihai Moldovanu: „Această luptă nu trebuie să fie făcută prin învinuirea unui conducător învinuindu-l pe celălalt. Dimpotrivă, prin ceea ce faci în sistem. Dacă faci ceva şi doctorii văd, atunci te susţin. Dacă nu faci nimic şi numai te plimbi în afara hotarelor ţării, atunci ce votaţi sunt? Nu ştiu dacă este corect să spunem că ne luptăm. Nu, eu nu mă lupt pentru votanţi. Mai avem până începe campania electorală.  ” Europa Liberă: Domnule Moldovanu, dar lupta cu corupţia se duce la modul serios şi în sistemul sănătăţii sau se mimează? Pentru că iarăşi lucrătorul medical rămâne a fi printre cei corupţi. Și doctorii, surorile, asistentele medicale se supără, când le spui că sunt şi ei corupţi. Mihai Moldovanu: „În primul rând, trebuie să clarificăm, când vorbim despre corupţie şi luare de mită sau plăţi neformale. Corupţia nu poate fi printre lucrătorii medicali, printre asistenţii medicali. Corupţia este la nivel înalt, la nivel de luare de decizii mari.” Europa Liberă: Acolo e spălare de bani. Mihai Moldovanu: „Dar aceasta e corupţie. Iar acolo unde se dă 100-200 de lei, putem să vorbim de luare de mită. Acum vreau să încep din altă parte să discutăm această problemă. S-a lansat această campanie, lupta cu plăţile neformale. Cine a declanșat această luptă? Ministerul Sănătăţii? Ministrul care are dosare penale? Este el în drept? Are drept moral de a face această campanie?” Europa Liberă: Dar pe timpul când eraţi vicepremier, CNA zicea că aţi fi avut şi  dumneavoastră dosar penal acolo. Mihai Moldovanu: „Eu pot şi acum să am, habar nu am. Nu m-a invitat nimeni deocamdată la CNA. Nu am fost niciodată, habar nu am: este nu este. La noi cam aşa e: poţi să ai şi poţi să nu ai. Dar din câte cunoaşteţi, public n-a fost declarat nimic că am ceva, ceea ce nu putem spune despre ministrul Sănătăţii. Acum, ca să vorbim despre mită sau despre corupţie în sistem, trebuie să vedem care sunt factorii ce duc la apariţia acestui fenomen.” Europa Liberă: Şi dumneavoastră veți spune că e salariul mic. Mihai Moldovanu: „Şi salariul mic, şi condiţiile hoteliere în spitale, şi condiţiile pentru doctori, şi accesibilitatea la serviciile medicale de înaltă performanţă – iată cum se formează mita. Medicul având un salariu mic, pacientul neavând acces la unele servicii performante,  dar numai la un anumit număr care este contractat de către companii, medicul este pus în situaţia să-i zică pacientului: „Uite, nu am eu îndreptare la investigaţia ceea, dar văd cum am să fac”. Deci, dacă vrem să luptăm cu plăţile neformale în sistem, trebuie să schimbăm mecanismul de finanţare a instituţiilor medicale, să mărim accesul populaţiei la serviciile medicale calitative şi mai apoi să cerem de la medici ca ei să fie corecţi în raport cu pacienţii.” Europa Liberă: Dar dumneavoastră, în calitate de şef al Direcţiei Sănătate de la primărie, ce salariu ridicaţi? Mihai Moldovanu: „Salariul meu este de 4 300 lei. ” Europa Liberă: Şi vă descurcaţi cu aceşti bani? Mihai Moldovanu: „Salariul e ca şi la toţi ceilalţi. Dar ce, un lucrător medical are un salariu mai mare decât 3000, 3500 – 4500 lei? Cam acesta este salariul mediu al unui medic care are un stagiu de muncă de 20-25 de ani.” Europa Liberă: Mai practicaţi şi alte afaceri? Mihai Moldovanu: „Afacerile care au fost prin presă, dar de acolo nu prea am venituri.” Europa Liberă: De ce? Mihai Moldovanu: „Aşa este economia la noi, se lucrează cum se lucrează.” Europa Liberă: Şi pentru că vorbeam de lupta cu corupţia la nivel de municipalitate, această luptă cum se dă? Mihai Moldovanu: „Noi susţinem acea campanie care a fost lansată de către minister şi de Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Încercăm să intervenim în fiecare situaţie, avem diferite discuţii în instituţiile medicale, dar problema există. Cine vine să declare că, uite, mi s-au cerut bani? E foarte greu să combaţi acest fenomen în momentul când te lupţi de unul singur. Pacientul nu vrea să participe la acest proces de combatere.” Europa Liberă: Spitalele din ţară şi din municipiu ar putea primi bani în funcţie de performanţele înregistrate? Mihai Moldovanu: „Demult trebuia să trecem la acest mecanism de performanță și nu mecanismul de finanțare să fie cel care e până acuma. Da, s-a introdus un nou sistem de contractare în spitale, un sistem nou, dar el nu este eficient. El este ineficient. Sunt mult mai multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm după alegerile parlamentare.” Europa Liberă: Şi, pentru că suntem în toiul verii, comerţul stradal a devenit un fenomen periculos pentru sănătate. Ce întreprindeţi, ca să punem punct acestei discuţii? Mihai Moldovanu: „Această problemă de comerţ stradal rămâne a fi nerezolvată, pentru că poliția nu mai este în subordinea Primăriei şi politic este în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, iar dumnealor nu se implică în combaterea acestui comerţ stradal. Se depun eforturi la nivel de primărie prin Direcția Comerţ, prin alte posibilităţi sau forţe pe care le care primăria de a combate acest fenomen, dar atâta timp cât există acest gol în legislaţie şi amenzile sunt foarte mici, e foarte greu să combaţi comerţul stradal. Iar în perioada estivală, în perioada de vară sigur că este foarte periculos să procuri produse din stradă, cu atât mai mult că multe din aceste produse care se vând în stradă sunt uşor alterabile şi pot dăuna sănătăţii.” sursa: europalibera.org 15 iulie 2014